Custodia comună ('la garde conjointe în franceză sau joint custody în engleză), reprezintă o un raport juridic între părinți și copii concretizat printr-o sentința judecătorească sau printr-o tranzacția aprobată notarial prin care autoritatea părintească asupra unui copil este acordată ambilor părinți.
În custodia comună ambii părinți sunt părinți custodieni și nici unul dintre părinți nu este părinte necustodian, cu alte cuvinte copilul are doi părinți custodieni. Problema custodiei minorilor se pune atât ca urmare a unui divorț în care sunt implicați minori cât și în cazul separării unor părinți necăsătoriți. Din punct de vedere practic autoritate părintească comună după divorț reprezentă în esență același lucru cu custodia comună.
Convenția matrimonială este o convenție încheiată între cei doi viitori soți, convenție care reglează situația patrimoniului celor doi soți. Convenția matrimonială are rolul de a dezambiguiza apartenenta unor bunuri dobândite în timpul mariajului în sensul de a clarifica care sunt bunuri comune și care sunt bunuri proprii a unuia sau altuia dintre parteneri. În limbajul obișnuit se folosește sintagma contract prenupțial (care, însă, nu se suprapune identic peste reglementarea convenției matrimoniale).